Petele albe apărute pe piele pot deveni mai vizibile în timpul verii, după expunerea la soare, când pielea din jur se bronzează. Deși sunt asociate frecvent cu vitiligo, acestea pot avea numeroase alte explicații: o infecție fungică superficială, piele uscată, urmele unei inflamații, expunerea îndelungată la soare sau anumite particularități ale pigmentării.

Aspectul petelor nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului. Unele afecțiuni produc o pierdere completă a pigmentului, în timp ce altele determină doar o culoare mai deschisă decât cea a pielii din jur. Dermatologul poate diferenția aceste situații prin examinarea pielii și, atunci când este necesar, prin investigații suplimentare.

De ce apar petele albe pe piele?

Culoarea pielii este determinată în mare parte de melanină, pigmentul produs de celule numite melanocite. Atunci când cantitatea de melanină scade, pielea devine mai deschisă, situație cunoscută drept hipopigmentare. Dacă pigmentul lipsește complet dintr-o anumită zonă, vorbim despre depigmentare.

Modificarea culorii poate apărea din mai multe motive:

• activitatea melanocitelor este redusă;
• celulele care produc pigment sunt afectate sau distruse;
• o infecție superficială interferează temporar cu pigmentarea;
• pielea a trecut printr-un episod de inflamație sau traumatism;
• zonele din jur s-au bronzat, iar diferența de culoare a devenit mai evidentă;
• există o particularitate benignă de pigmentare prezentă de mai mult timp.

Unele pete sunt complet albe și bine delimitate, în timp ce altele sunt doar mai deschise, au margini neclare, prezintă scuame fine sau sunt însoțite de mâncărime. Aceste detalii îl ajută pe medic să stabilească diagnosticul.

Pete albe sau doar piele mai deschisă?

Pacienții descriu frecvent orice zonă mai deschisă drept „pată albă”, însă există o diferență între hipopigmentare și depigmentare.

În hipopigmentare, pielea păstrează o parte din pigment și este doar mai deschisă decât zonele din jur. Acest lucru se poate întâmpla după inflamații, în pitiriazisul alb sau în pitiriazisul versicolor.

În depigmentare, pielea își pierde complet culoarea și poate deveni albă, uneori cu margini clare. Vitiligo este una dintre afecțiunile care pot produce acest aspect.

Diferența nu este întotdeauna ușor de observat cu ochiul liber, mai ales la începutul unei afecțiuni.

 

Vitiligo – una dintre cele mai cunoscute cauze

Vitiligo este o afecțiune de lungă durată în care anumite zone ale pielii își pierd pigmentul. Petele pot fi albe, bine delimitate și, de regulă, nu prezintă scuame. Uneori, firele de păr din zona afectată devin albe sau gri.

Petele pot apărea oriunde, dar sunt întâlnite frecvent pe:

• față;
• mâini și degete;
• brațe;
• picioare;
• coate și genunchi;
• în jurul ochilor și gurii;
• în zonele de pliu;
• în jurul unor orificii ale corpului.

În forma non-segmentară, cea mai frecventă, petele tind să apară simetric, pe ambele părți ale corpului. În forma segmentară, acestea sunt limitate la o anumită zonă sau la o singură parte a corpului.

Vitiligo nu este contagios și nu se transmite prin atingere, folosirea acelorași obiecte sau contactul apropiat cu o altă persoană.

Deși nu este o infecție și nu pune direct viața în pericol, vitiligo poate avea un impact important asupra imaginii corporale și stării emoționale. De asemenea, pielea depigmentată este mai sensibilă la radiațiile solare, deoarece conține mai puțină melanină.

În anumite situații, medicul poate recomanda și analize sau evaluare endocrinologică, deoarece vitiligo poate fi asociat cu alte afecțiuni autoimune, inclusiv cu boli ale tiroidei.

Pitiriazisul versicolor – pete mai vizibile după bronzare

Pitiriazisul versicolor, numit și tinea versicolor, este o infecție fungică superficială produsă prin înmulțirea excesivă a unor levuri care trăiesc în mod obișnuit pe piele.

Afecțiunea poate produce pete mai deschise sau mai închise decât pielea din jur. Acestea apar frecvent pe spate, piept, gât, umeri și partea superioară a brațelor. Pot prezenta scuame foarte fine și uneori provoacă mâncărime ușoară.

Petele devin adesea mai vizibile vara, deoarece zonele afectate nu se bronzează în același mod ca pielea sănătoasă. Căldura, umiditatea și transpirația pot favoriza dezvoltarea afecțiunii.

Pitiriazisul versicolor poate fi confundat cu vitiligo, însă există câteva diferențe orientative:

• petele pot avea scuame fine;
• culoarea nu este întotdeauna albă, putând fi roz, maronie sau mai închisă;
• afectează frecvent trunchiul;
• poate produce mâncărime ușoară;
• este determinat de o infecție superficială, nu de pierderea melanocitelor.

Tratamentul poate include produse antifungice aplicate local, iar în cazurile extinse sau recurente medicul poate recomanda o altă schemă terapeutică. Chiar și după eliminarea infecției, culoarea pielii poate avea nevoie de timp pentru a reveni la aspectul obișnuit.

Pitiriazisul alb – frecvent la copii și adolescenți

Pitiriazisul alb se manifestă prin pete mai deschise la culoare, slab delimitate, uneori uscate sau acoperite de scuame fine. Apare mai ales pe față, dar poate afecta și brațele sau partea superioară a corpului.

Este întâlnit mai frecvent la copii și adolescenți și poate fi asociat cu pielea uscată sau dermatita atopică. Petele devin adesea mai vizibile după expunerea la soare, deoarece pielea din jur se bronzează, iar zonele afectate rămân mai deschise.

Spre deosebire de vitiligo, petele din pitiriazisul alb:

• nu sunt, de regulă, complet depigmentate;
• au margini mai puțin clare;
• pot fi uscate;
• se pot ameliora treptat;
• apar frecvent pe obraji.

Afecțiunea este în general benignă, dar consultul dermatologic este util atunci când diagnosticul nu este clar sau petele se extind.

Petele albe apărute după eczemă, iritații sau traumatisme

După vindecarea unei inflamații, pielea poate rămâne temporar mai deschisă. Fenomenul este numit hipopigmentare postinflamatorie și poate apărea după:

• eczemă;
• dermatită de contact;
• arsuri;
• zgârieturi;
• infecții cutanate;
• proceduri dermatologice;
• leziuni produse prin scărpinare.

În aceste situații, celulele pigmentare nu sunt neapărat distruse, dar producția de pigment poate fi temporar afectată. Refacerea culorii poate dura săptămâni sau luni, în funcție de profunzimea inflamației și de particularitățile pielii.

Aplicarea la întâmplare a produselor depigmentante, exfoliante sau a cremelor cu corticosteroizi poate agrava problema. Tratamentul trebuie orientat către cauza inițială și recomandat de medic.

Micile pete albe de pe brațe și gambe

Unele persoane observă, în special odată cu înaintarea în vârstă, numeroase puncte sau pete albe mici pe brațe, gambe, mâini ori alte zone expuse frecvent la soare.

Acestea pot indica hipomelanoză gutată idiopatică, o modificare benignă a pigmentării care apare pe pielea afectată de expunerea solară cumulativă. Petele sunt, în general, mici, netede și bine delimitate.

De obicei, nu provoacă mâncărime sau durere și nu se transformă în cancer de piele. Totuși, diagnosticul trebuie confirmat, deoarece alte afecțiuni pot avea un aspect asemănător.

Fotoprotecția rămâne importantă pentru limitarea deteriorării suplimentare a pielii.

Poate fi o aluniță depigmentată sau un semn prezent de la naștere?

Unele zone mai deschise sunt prezente de la naștere sau devin vizibile în copilărie. Un exemplu este nevul depigmentat, care apare de obicei sub forma unei pete izolate, mai deschise decât pielea din jur, dar nu complet albe.

Spre deosebire de vitiligo, pata tinde să rămână relativ stabilă și să crească proporțional cu organismul, fără să se extindă rapid în alte regiuni.

Chiar dacă modificarea pare veche și stabilă, este recomandat să fie evaluată dacă își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea.

Petele albe înseamnă lipsă de vitamine?

Deficiențele nutriționale sunt frecvent invocate pentru orice modificare a culorii pielii, însă petele albe localizate nu pot fi atribuite automat lipsei unei vitamine.

În cele mai multe cazuri, dermatologul va căuta mai întâi cauze cutanate precum vitiligo, pitiriazis versicolor, pitiriazis alb sau hipopigmentare postinflamatorie.

Analizele de sânge pot fi recomandate atunci când există și alte simptome, cum ar fi:

• oboseală persistentă;
• căderea accentuată a părului;
• paloare generalizată;
• scădere în greutate;
• tulburări digestive;
• modificări ale unghiilor;
• furnicături sau amorțeli.

Suplimentele nu trebuie administrate doar pentru că au apărut pete albe, fără confirmarea unei deficiențe.

Petele albe pot fi contagioase?

Răspunsul depinde de cauză.

Vitiligo, pitiriazisul alb, hipomelanoza gutată și hipopigmentarea postinflamatorie nu sunt contagioase.

Pitiriazisul versicolor este produs de înmulțirea excesivă a unei levuri care se găsește în mod normal pe piele și nu este considerat, în general, o afecțiune care se transmite ușor de la o persoană la alta.

De aceea, prezența unei pete albe nu înseamnă automat că persoana trebuie evitată sau că obiectele personale reprezintă o sursă de contaminare.

Cum poate dermatologul să stabilească diagnosticul?

Evaluarea începe cu examinarea directă a petelor. Medicul va analiza:

• culoarea exactă;
• forma și marginile;
• localizarea;
• prezența scuamelor;
• existența mâncărimii;
• ritmul de extindere;
• momentul apariției;
• modificările produse după expunerea la soare;
• antecedentele personale și familiale.

O investigație utilă este examinarea cu lampa Wood, care folosește lumină ultravioletă pentru a evidenția anumite modificări de pigment și unele infecții superficiale. Zonele depigmentate pot deveni mai clar delimitate, iar pitiriazisul versicolor poate prezenta un aspect caracteristic.

În funcție de situație, mai pot fi recomandate:

• examen microscopic al scuamelor;
• recoltare micologică;
• dermatoscopie;
• analize de sânge;
• evaluarea funcției tiroidei;
• biopsie cutanată, rar, atunci când diagnosticul rămâne neclar.

Nu toate petele necesită toate aceste investigații. Medicul le alege în funcție de aspectul și evoluția leziunilor.

De ce nu este recomandat tratamentul fără diagnostic?

O cremă antifungică nu va trata vitiligo, iar un corticosteroid folosit fără indicație poate masca o infecție sau poate subția pielea. În același timp, utilizarea produselor exfoliante sau depigmentante poate accentua diferențele de culoare.

Tratamentul petelor albe depinde complet de cauză:

• antifungice pentru pitiriazis versicolor;
• îngrijire emolientă și controlul inflamației în pitiriazis alb;
• tratament dermatologic personalizat în vitiligo;
• tratarea bolii inițiale în hipopigmentarea postinflamatorie;
• fotoprotecție și monitorizare în modificările asociate soarelui.

Chiar și în cazul aceleiași afecțiuni, tratamentul poate diferi în funcție de suprafața afectată, localizare, vârsta pacientului și ritmul de evoluție.

Când trebuie să mergi la dermatolog?

Programează un consult dermatologic dacă:

• petele sunt complet albe;
• numărul lor crește;
• zonele afectate se extind;
• petele apar simetric pe mâini, față, coate sau genunchi;
• firele de păr din interiorul petelor devin albe;
• există scuame, mâncărime sau roșeață;
• petele reapar în fiecare vară;
• au apărut după o inflamație care nu s-a vindecat complet;
• modificările sunt prezente la un copil;
• există antecedente familiale de vitiligo sau boli autoimune;
• diagnosticul nu este clar;
• petele provoacă disconfort emoțional.

Consultul este recomandat și atunci când alături de modificările pielii apar oboseală, palpitații, schimbări inexplicabile ale greutății, intoleranță la frig sau căldură ori alte simptome care pot orienta către o problemă endocrină.

Cum protejezi zonele depigmentate de soare?

Pielea mai deschisă sau complet depigmentată se poate arde mai ușor. În plus, bronzarea pielii sănătoase din jur accentuează contrastul și face petele mai vizibile.

Sunt utile:

• aplicarea unui produs cu factor ridicat de protecție solară;
• reaplicarea acestuia după înot sau transpirație;
• evitarea expunerii în orele cu radiații intense;
• purtarea hainelor care acoperă zonele afectate;
• evitarea arsurilor solare;
• renunțarea la bronzarea artificială.

În vitiligo, protecția solară este deosebit de importantă deoarece zonele lipsite de melanină sunt mai vulnerabile la arsurile solare.

Programează o evaluare de specialitate

Petele albe pe piele nu înseamnă întotdeauna vitiligo și nu indică automat o boală gravă. Ele pot fi provocate de o infecție fungică superficială, de piele uscată, de o inflamație anterioară sau de modificările pigmentare asociate expunerii la soare.

Primul pas este consultul în specialitatea Dermatologie, în cadrul căruia medicul poate diferenția între pierderea completă a pigmentului și simpla deschidere a culorii pielii.

În funcție de simptome și de diagnosticul suspectat, evaluarea poate continua către:

• Endocrinologie – atunci când există suspiciunea unei afecțiuni tiroidiene sau a unei asocieri autoimune;
• Pediatrie – pentru petele apărute la copii, cu îndrumare către dermatologie pediatrică;
• Medicină internă – dacă modificările pielii sunt însoțite de simptome generale;
• Psihologie – atunci când o afecțiune vizibilă, precum vitiligo, afectează încrederea în sine și viața socială.

Nu aplica tratamente la întâmplare și nu presupune că orice pată albă este o infecție sau o lipsă de vitamine. Diagnosticul corect permite alegerea tratamentului potrivit și evitarea produselor care pot agrava aspectul pielii.